Pregatiri pentru masa de Craciun

Pentru masa de Craciun m-am gandit sa fac supica, salata de boeuf, snitele , chiftele, sarmalute umplute in varza acra
Si normal prajiturele:
Prajitura cu cocos, Cremes Frantuzesc, Rulada de biscuiti
Suntem doar noi trei dar daca ne vin musafiri avem cu cei servi :P

Pizza facuta acasa

o Minunatie dar precum spuneam la reteta de scoverzi nu pot da cantitatile ingredientelor

Aluatul e super simplu, faina oua drojie sare si laptic, framantat bine si lasat la dospit
Deasupra am pus salam uscat, kaizer, cascaval, slaninuta, felii de branza topita, file de porc afumat, si dupa ce sa copt le-am stropit cu kechup

Clatite super usoare sau (scoverzi)

La reteta asta nu o sa dau cantitati deoarece e "furata" de la mami meu si nici ea nu masoara niciodata ingredientele pentru clatite
Deci ai nevoie pentru scoverzi(clatite) faina, oua, si lapte daca pui multa faina pui vreo 2 sau 3 oua mari si un strop de sare
Cu ce le umpli? Apoi aici e alegerea tuturor noi le preferam cu branza dulce si coaja de lamaie iese o minunatie
dar le poti umple si cu multe altele deoarece clatite sunt fara zahar facute deci poti sa le umpli cu ce poftesti:
ficat, ciuperci, amestecuri dulci sau sarate nu conteaza

ale mele sunt cu branza dulce, ou, zahar, coaja de lamaie si zahar vanilat

Prajitura Inteligenta

 preferata sotului meu
Ingrediente:
 - 8 oua
 - 1 litru lapte
 - 250 g unt sau margarina
 - 300 g zahar tos
 - 10 ling. faina
 - 50 g zahar vanilat
Preparare:
Asezi untul, zaharul si 5 linguri de lapte pe foc si lasi pana se topeste zaharul.
   Dupa ce se raceste, adaugi galbenusurile frecate, faina si laptele, amestecand tot timpul.
Bati albusurile spuma si le incorporezi usor in compozitie, amestecand de jos in sus.
   Torni compozitia intr-o tava unsa cu ulei si tapetata cu faina.
   O introduci la cuptor pentru aproximativ o ora.
   Cu 5 minute inainte sa o scoti din cuptor, dai focul mai tare pentru a se rumeni deasupra.
Imediat dupa ce o scoti din cuptor, o pudrezi cu zahar vanilat.
   O tai cand s-a racit complet.
Sfat
eu am pus-o intro tava din sticla de hiena unsa cu ulei si tapetata cu faina

si nu s-a lipit deloc

http://paypermails.com/pages/index.php?refid=milucasz

loc de dat cu capu

Ce ar fi daca fiecare dintre noi am putea avea un loc mai special unde sa putem sa ne descarcam nervii fara a "lovi' pe cineva. eu va invit sa faceti asta aici ......... ce va supara ce va doare ce va nelinistete .....
Poate pot sa va dau un sfat , sa va ajut cumva sper sa reusesc.
Eu am o problema dar acum nu e vb de mine ci de voi oricine ar citi blogu asta

Istoria sarbatoririi Craciunului

In urma cu 4000 de ani, primii care au sarbatorit perioada din mijlocul lunii decembrie au fost mesopotamienii prin celebrarea Anului Nou, care dura 12 zile. Ei venerau mai multe zeitati, iar cel care ii conducea era Marduk. In fiecare iarna, Marduk ducea o lupta cu fortele raului, ale intunericului. Oamenii il ajutau sarbatorind Zarmuk, iar la sfarsitul acestei sarbatori regele se sacrifica pentru a-l ajuta pe Marduk in lupta (de fapt sacrificatul era un talhar imbracat in hainele regelui).

Babilonienii si persienii aveau Sacaea. Romanii sarbatoreau Saturnalia, in cinstea zeului Saturn. Aceasta era tinuta din mijlocul lunii decembrie pana la inceputul lunii ianuarie. In aceste zile se organizau carnavaluri, mese festive, se ofereau cadouri si se mergea in vizita la prieteni.

In anul 274, imparatul Aurelian a proclamat ziua de 25 decembrie “Ziua soarelui invincibil” iar in 320 Papa Julius I a declarat aceasta zi ca ziua Nasterii Mantuitorului Iisus Hristos pentru a contracara Saturnalia, sarbatoare ce era tinuta si de crestinii convertiti. Cu timpul aceasta credinta a fost adoptata, iar data de 25 decembrie este cunoscuta ca ziua Nasterii Domnului.

Acesta sarbatoare a devenit populara in anul 1860, cand Washigton Irving l-a portretizat prima data pe Mos Craciun in cartea “ Cum se sarbatoreste Craciunul la Bracebrige Hall”. Tot in 1860, Thomas Nast, celebru caricaturist a promovat imaginea unui batran vesel, imbracat intr-un costum rosu cu nasturi negri si cu o curea din piele in cotidianul Harper's Illustrated Weekly. Nast a contruit imaginea lui Mos Craciun timp de 30 de ani, timp in care a stabilit resedinta Mosului la Polul Nord si a construit legenda comerciala.

Mos Craciun asa cum il stim in zilele noastre a fost creat de Harddon Sundblom, el atribuidu-i Mosului burta, costum rosu-alb si curea. Aceasta imagine a fost promovata de o companie producatoare de bauturi racoritoare, care avea culorile produsului similare cu costumul Mosului.

Practici magice de Craciun

In preajma sarbatorii Nasterii Domnului poate fi intalnita la satele pastratoare de traditii o intreaga suita de practici cu tenta magica fiecare cu importanta si insemnatatea ei pentru cei ce cred, diferente putand fi intalnite de la zona la zona pe toate meleagurile romanesti.

In Oltenia, in ziua dinaintea Ajunului Craciunului femeile se trezesc inainte sa rasara soarele si arunca pasarilor din ograda mancare inspre rasarit, socotind in acest fel ca ele nu vor mai face stricaciuni prin gradina in primavara cand pamantul va fi semanat.

In dimineata zilei de Ajun cand se taie porcul, oamenii merg la vecini si se asaza pe paie ca sa stea clostile. Se zice ca daca se asaza o femeie closca va scoate puicute si daca se asaza un barbat o sa iasa cocosei.

Tot in Oltenia si tot in Ajun de Craciun se vrajeste in jurul focului. Toti membrii casei, indiferent de varsta sau sex scormonesc in foc zicand :
« Buna ziua lui Ajun
Ca-i mai buna-a lui Craciun
Porcii grasi si unturosi
Si oamenii sanatosi.
Oile lanoase, vacile laptoase
Caii-ncuratori, boii tragatori
Cate scantei, atatia miei si purcei. »

O alta practica este legata de « Colinda » sau « batul de colindat » Cu colinda (boata, batul de colindat) este bine sa-i dai unui miel sau unei vite peste picioare ca sa-i treaca de orice boala o fi suferind. Sau sa-i dai unei vite cu vitel in burta cu colinda peste picioare ca sa iasa vitelul frumos si sanatos.

Atentie ! In Ajunul Craciunului nu se da nimic cu imprumut deoarece se considera ca cei care vin sa ceara vor sa aiba noroc la furtisaguri tot anul care vine, sa nu fie prinsi.

La masa din Ajun se pun pe masa sare, peste, grau si un pahar cu apa deoarece se crede ca vin mortii familiei si mananca din ele. Insa trebuie sa te feresti sa pui pe masa bauturi alcoolice pentru ca se zice ca diavolul, care a inventat bautura, isi bate joc de cel ce bea zicandu-i ca trebuie sa cinstesti inainte de a manca.

In ziua de Craciun, daca la casa este vreun animal deocheat, se ia apa de la vasele din bucatarie lasate nespalate din Ajun si se spala vita sau oaia bolnava cu credinta ca aceasta se va insanatosi.

In intervalul de la Craciun si pana la Boboteaza nu se toarce in casa unde este o fata mare deoarece se crede ca aceasta nu se va marita nici in anul care vine.

Ignatul porcilor

Momentul sacrificarii porcului de Craciun, Ignatul Porcilor sau Inatoarea, este o buna dovada a modului in care o practica pagana a ajuns sa se asocieze cu o sarbatoare crestina.

In religia vechilor daci, porcul era sacrificat ca simbol al divinitatiii intunericului care slabea Soarele in cea mai scurta zi a anului, Solstitiul de iarna. Pentru a veni in ajutorul Sorelui oamenii sacrificau porci si-l hraneau spre intarire cu carne. Dupa aceea ziua incepea sa creasca si Craciunul devenea o sarbatoare a luminii si a vietii(poate de aceea Iisus a fost vestit Magilor de o stea).

In zilele noastre taierea porcului este un prilej de reunire a familiei deoarece participa de obicei toti membrii ei, fiecaruia putandu-i-se da ceva util de facut. Barbatii se ocupa de treaba de mai “urata”, dar si mai plina de simboluri, care implica injunghiatul propriu-zis si parlitul porcului cu paie stranse de peste an.

Se obisnuieste ca, dupa ce este gata de parlit, sa se puna un tol peste porc si sa se suie pe el cei mici si sa se veseleasca ca sa fie mancat porcul cu pofta. Tot atunci se ia basica porcului si se pun graunte in ea dupa care se pune la uscat. Se zice ca dupa cata galagie face basica, atata veselie si bucurie in casa va fi. Femeia de obicei se ocupa de impartirea carnii pe categorii dupa ce barbatul face semnul crucii din cutit pe fruntea animalului, zice “Doamne ajuta sa-l mancam sanatosi” si termina de transat porcul.

Se da deoparte carne pentru carnati, caltabosi, toba, pentru friptura de la pomana porcului si pana si picioarele care se folosesc pentru piftie. Se zice ca romanul stie sa foloseasca fiecare componenta a porcului mai mult ca orice natie din lume poftitoare de porc. Incepand de la delicioasele urechi si coada, mancate de obicei de copii, la macra curata si slanina pusa la afumat pana la intestinele folosite pentru a fi umplute cu carnea proaspata, totul este folosit de gospodina casei pentru bucatele din care toti vor degusta la masa din ziua Nasterii Domnului.

Toti trebuie sa se veseleasca si sa cinsteasca cu vin in jurul porcului ca sa fie mancat cu placere pana la ultima bucata.

Colindatul

In Ajunul Craciunului incep colindele. In unele zone ale tarii (sate din Suceava mai ales) dimineata pornesc copiii la colindat inainte sa se lumineze pentru ca Nasterea Domnului s-a petrecut in taina noptii, in prezenta animalelor, a stelelor, a pastorilor si a ingerilor.

In alte parti copiii merg in fapt de seara. Exista multe sate in care dimineata vestesc Nasterea lui Iisus copiii mici, seara misiunea este preluata de flacai de 17-18 ani sau de adulti (barbati tineri sau perechi casatorite), iar in Gorj se aduna seara la capatul satului multa lume(in special copii si batrani) si toti pornesc la colindat ca un singur grup.

In partile Ardealului colindul incepe dupa Sfanta Liturghie din prima zi de Craciun si se desfasoara pe parcursul celor trei zile de sarbatoare.

Se colinda la poarta, in curte sau la fereastra. Prin unele locuri este primit in casa sa colinde oricine ar veni. Copiii din Salaj si Hunedoara colinda la fereastra iar tinerii si perechile casatorite in casa. In cele mai multe sate ale tarii necunoscutii colinda in curte sau la fereastra iar rudele si prietenii in casa. In Liteni Suceava se colinda la fereastra, iar identitatea colindatorilor este dezvaluita dupa terminarea colindului.

Ca rasplata pentru vestirea Nasterii Colindatorii primesc diferite daruri: colaci, mere, nuci si mai nou bani. Atunci cand colindatorii sunt flacai sau adulti se imparte si bautura.

In Lisa Brasov “feciorilor si batranilor li se dadea cate un colac mai mare si copiilor un colac mai mic, tot facut in casa. Colacul mare se numea covrig. Pe masa se afla bautura si prajitura, un fel de cozonac. Se bea din sticla. Feciorii strangeau atatia colaci, ca nu mai puteau sa-i care si-i lasau la o casa. Apoi treceau pe la trei, patru case, unde ramasesera colacii si luau o caruta de colaci. In special la casele cu fete mari se faceau colaci mai mari si mai frumosi. Feciorii si batranii vindeau colacii, feciorii in ziua de Craciun, iar batranii a doua zi. Se alegea o anumita casa, unde se licitatu colacii. Aveau un sef care-i conducea pe feciori si el ii dadea; la fel batranii. Cu banii stransi feciorii plateau lautarii pentru seara de Anul Nou, unde era bal. Batranii dadeau banii stransi biericii”. Sau tot in Ardeal, la Capusu de Campie Mures se da Craciunul ”un colac cu flori de paine; muzicantul primea carnati si carne de porc”

Indiferent de momentul si grupul cu care se merge la colindat, este importanta participarea deoarece multi cred ca mergand la colindat (ei sau macar cineva din casa) le va merge bine tot anul. In aceeasi masura se crede ca primind colindatorii anul va fi bogat si cei din casa vor fi sanatosi. Sunt multe casele in care primul colindator sau musafir asteptat este un baiat/barbat ca sa le mearga bine tot anul.

Impodobirea bradului de Craciun

http://www.traditii.ro/craciun.php?nr_articol=43

Istoria impodobirii bradului

Traditia impodobirii bradului si a casei cu crengute de brad este un obicei preluat pe la jumatatea mileniului trecut de la triburile germanice, bradul simbolizand prin forma sa triunghiulara Sfanta Treime, iar podoabele cu care bradul este impodobit semnificand cunoasterea si bogatia,asemeni pomului sacru din Gradina Edenului, in care se gaseau merele-fructele cunoasterii.

Se cunoaste foarte putin faptul ca si dacii aveau un cult pentru brad, dar cu inteles total diferit: bradul era un copac ritual taiat la nunta sau la moartea cuiva. Obiceiul inca se pastreza in regiuni din Oltenia si sudul Banatului. Astfel, in cadrul ritualului de inmormantare bradul reprezenta ’’nunta” mortului cu divinitatea si natura.

Bradul, impodobit in vechime cu fructe, flori, nuci poleite, lumanarele si panglici simboliza pomul vietii, arborele fertilizator, de bun augur. Simbolul bradului se regaseste in foarte multe piese de arta populara precum covoarele, stergarele si iile.

Impodobirea bradului in zilele noastre

In zilele noastre impodobirea bradului de Craciun a devenit una dintre cele mai iubite datini atat in mediul rural cat si urban, odata cu asteptarea in seara de Ajun a lui Mos Craciun. In povestirile parintilor nostri, de cele mai multe ori bradul era adus de Mos Craciun, atunci cand copiii dormeau. Sau in locul lui Mos Craciun nu apucau sa vada decat bradul trecand pe sub fereastra.

Din plastic sau natural, miniatural sau imens, bradul nu lipseste din nici o casa (case cu copii) in Sfanta seara a Craciunului si cu o nerabdare crescuta asteptam infrigurati cu mic si mare momentul magic al impodobirii bradului.

Beteala, globuletele colorate ce sclipesc in lumina lumanarilor si a luminitelor colorate ce dau parca viata bradului, steaua vestitoare a Nasterii Domnului Iisus cocotata in varful bradului, ingerasii care ne indeamna sa traim emotiile Nasterii Pruncului Sfant, toate ne anunta Seara cea Mare.

Dupa zilele de Craciun, bradul ramane ca decoratiune de sezon, ca motiv de mandrie(mai ales pentru gospodinele cochete din ziua de azi) sau pentru ca nu se indura sa-l arunce prea repede. Oricum, in cele mai multe din casele romanilor exista obiceiul ca bradul sa fie aruncat (ars in foc spre distractia copiilor) inainte de Boboteaza, urmand sa primeneasca locuinta pentru sarbatoarea Botezului Domnului. In acel moment nostalgia pomului de Craciun este alungata spre a se face loc Noului An in deplinul sens al cuvantului.

ooooooooooooo...
Se fac 2 ani de cand nu am mai scris pe blog rusinica ...
O gramada de lucruri ........ casa si cel mai important un bebe care acum are deja 1 an si 4 luni.
Lucas este lumina ochilor mei, credeti-ma am ajuns sa fac si prajituri eu care preferam sa le cumpar gata facute
sunt mai atenta la tot ceea ce fac , ma gandesc de 10 ori inainte de a cumpara un lucru si cred ca m-am maturizat (sper)